joi, 29 ianuarie 2009

OBSERVAŢII GENERALE referitoare la TESTAREA FIDELITATII SI INTEGRITATII PROFESIONALE

Referitor la Reuniunea care a avut unică temă de discuţie prezentarea proiectului de twinning PHARE RO-2005/017-553.05.01 "Dezvoltarea direcţiei Generale Anticorupţie din M.A.I.", unde Dl. Rolf SCHLOTTERRER - consilier rezident de twinning, a condus lucrările şedinţei din partea germană şi pe parcursul expunerii a făcut următoarele precizări legat de testele de integritate:
- când a venit prima dată a fost surprins că în România există o astfel de reglementare juridică;
- acestea pot ridica probleme deoarece pot afecta drepturile omului;
- trebuie efectuate cu păstrarea confidenţialităţii acţiunilor;
- testele utilizate trebuie să fie diferite de la o ţară la alta.

OBSERVAŢII GENERALE referitoare la TESTAREA FIDELITATII SI INTEGRITATII PROFESIONALE A POLITISTILOR PRIN EFECTUAREA UNOR VERIFICARI DE SPECIALITATE, va sustin atentia cu urmatoarele:

Potrivit art. 23 din Statutul Politistului, la acordarea primului grad professional, absolventul sau politistul incadrat direct depune juramantul de credinta in fata sefului institutiei de invatamant sau a sefului unitatii de politie in prezenta a doi politisti.
Semnarea juramantului de credinta presupune si acordul implicit al politistuluipentru TESTAREA FIDELITATII SI INTEGRITATII SALE PROFESIONALE, prin efectuarea unor VERIFICARI DE SPECIALITATE, in conditiile legii.
Avand in vedere prevederile art 49 din CONSTITUTIA ROMANIEI, exercitiul unor drepturi sau libertati poate fi restrains numai prin lege si numai daca se impune , dupa caz, pentru :
- apararea sigurantei nationale, a ordinii, a sanatatii ori a morale publice, a drepturilor si libertatilor cetatenilor;
- desfasurarea instructiei penale;
- prevenirea consecintelor unei calamitati natural, ori a ale unui sinistru deosebit de grav;
Restrangerea trebuie sa fie intotdeauna proportionala cu situatia care a adeterminat-o si nu poate atinge existenta, insasi a dreptului sau libertatii.
Consider ca aceasta este o restrangere de drepturi ale noastre ale politistilor si in continuare voi exprima opinia:
1.- In ZADIG (Opere alese, vol. II,ESLA Bucuresti, pag. 229), VOLTAIRE povesteste modul in care regale Moabdar din insula Serndib isi alege primul ministru, trcand mai intai candidatii printr-o camera a tentatiilor; cel ales este cel ce nu se manjeste!
In Programul National de prevenire a coruptiei si Planul National de actiune impotriva coruptiei, dar si inStrategia anticoruptie si toate celelalte strategii se arata ca performantele institutiilor cu atributii in domeniul prevenirii si combateriifenomenului coruptiei, deci si al DGA, depind in mare masura de consolidarea capacitatii efective de actiune, prin masuri concrete ce vizeaza:
a) Statutul reprezentantilor institutiilor cu atributii in domeniul prvenirii si al controlului social al coruptiei; Se prevede:
- accesul procuroruluila toate informatiile necesare anchetei,etc.
- subordonarea politiei judiciare Ministerului Public, etc.
- elaborarea si promovarea unor mijloace eficiente de protective a reprezentantilor cu atributii in domeniul prevenirii si combateriifenomenului coruptiei,
- alinierea fondurilor bugetare la necesitatile functionarii eficiente si performante a sistemului judiciar si asigurarea unui nivel de salarizarecorespunzator pentru persoanele cu atributii in domeniul prevenirii si controlului social al coruptiei, etc.
b) deontologia si pregatirea profesionala;
- implementarea codurilor deontologice, etc
- instituirea unor norme de confidentialitate si sanctiuni,etc
- efectuarea stagiilor de pregatire, etc.
- crearea unor modalitati effective de cooperare interna si 9internationala intre specialistii in domeniu,etc.
c) reglementarea unor tehnici moderne de investigare;
- modificarea cadrului legal(modificare C.pen. Cpp, etc.), prin reglementari privind utiliyarea agentului sub acoperire, agentului provocator, etc.
d) asigurarea logisticii necesare aplicarii acestora(mijloace tehnice);
- dotarea acestor institutii cu mijloace modern de lucru, care sa sprijine activitatea in domeniu: aparatura electronic de supraveghere video si audio, crearea unor baze de date informatizate, etc
e) promovarea cooperarii si coordonarii eforturilor institutionale;
2.- Codul de Procedura Penala, prin art 68, interzice mijloacele de constrangere:
Este oprit a se intrebuinta violente, amenintari ori alte mijloace de constrangere, precum si promisiuni sau indemnuri, in scopul de a se obtine probe. De asemenea, este oprit a determina o persoana sa savarseasca sau sa continue savarsirea unei fapte penale, in scopul obtinerii unei probe;
Daca, fizic, nu poti opri o persoana a determina pe altcineva la savarsirea unei fapte penale, ceea ce arata clar formularea codului penal este aceea ca, este oprit prin lege a utiliza judiciar o asa r11;zisa proba. Deci CAPCANA ESTE INADMISIBILA CA MIJLOC DE PROBA.
Deci, simpla formulare generica din art 23 al Legii nr. 360/2002 , nu concorda cu Programul de guvernare,nici cu exigentele de ordin judiciar ale Codului Penal, ;i deci nici cu prevederile Conventiei pentur apararea drepturilor omului si libertatilor fundamentale si tuturor protocoalelor aditionale la aceasta conventie.In consecinta, o formulare generica este cel putin inaplicabila. Pentru a fi valorificata legal, restrangerea acestui drept trebuie sa fie mai clara si suficient de lamuritoare asupra rverificarilor de specialitate;.
3.- Infractiunea de dare de mita se savarseste numai cu intentie directa. Ori existenta testarilor de fidelitate si integritatelegale, exclude de plano orice intentie criminala si in consecinta existenta unei infractiuni.
Existenta unei infractiuni corelative nu inlatura elementele constitutive ale celeilalte infractiuni- luare de mita. Daca toate elementele constitutive sunt realizate fapta este infranctiune de sine statatoare. Nu este necesar ca pretentia sa devina reala, sau caprestatia pentru care s-a solicitat mita sa fie satisfacuta.
4.- In vederea aflarii adevarului, organul de urmarire penala si instanta de judecata sunt obligate sa lamureasca cauza sub toate aspectele pe baza de probe.
Stim ca, printre mijloacele de proba figureaza si inscrisurile. Deci acesta este un alt argument ca sa se reglementeze temeiurile legale si procedurile de urmat, in mod concret, atat in cazul testelor de integritate dar si de fidelitate, deoarece procesul verbal incheiat cu rezultatul tehnic al investigatiei, poate constitui mijloc de proba In masura in care trebuie clarificate deja aspecte consemnate in procesul verbal, agentul instrumentator poate fi audiat in completare, iar marturia sa poate constitui mijloc suplimentar de proba.

5.- Prin OMAI S/1142 din 18 ianuarie 2006 a fost aprobata metodologia de elaborare a testelor pentru verificarea fidelitatii si integritatii profesionale a personalului MAI.
Acest document vizeaza eliminarea paralelismului dintre DGA si DGIPI, in sensul abilitarii exclusive a Directiei Generale Anticoruptie de a organiza si executa, independent sau in cooperare cu conducerea structurilor din MIRA toate testele de integritate, iar testele de fidelitate au ramas in competenta DGIPI.
In referire la asemena teste de integritate efectuate de structurile DGA, unde s-a intocmit dosare penale politistilor, nu se poate retine infractiunea de luare de mita, deoarece aceasta nu poate fi cercetata in prezent, fara a se cerceta si infractiunea corelativa de dare de mita, iar normele in materia testarii integritatii (mentionate mai sus) nu permit divulgarea identitatii testatorului, motiv pentru care infractiunea de dare de mita nu poate fi supusa cercetarii penale.
Asa cum mai mentionam in punctual de vederere un argument in plus al rationamentului prezentat este si faptul ca modalitatea de actiune in cadrul testelor de integritate presupune metode si mijloace de proba nespecifice procedurii penale in vigoare.
Deci, aceste teste de integritate pot fi efectuate numai pentru a se verifica probitatea morala si profesionala a politistilor, dar ele exclud sfera penalului in prezent, motiv pentru care nu poate fi angrenata raspunderea penala, ci eventual raspunderea disciplinara.a faptuitorilor.
Intrucat aceste teste de integritate nu se fac in cooperare cu conducerea structurilor MIRA (se incalca ordinal de linie), ori nu se aduc la cunostinta sefilor unitatilor de politie, nici de structurile DGA, nici de parchetul competent material la cercetarea infractiunilor de coruptie, nu se poate cunoaste, ori efectua o cunoastere corespunzatoare, de catre sefii politistilor, conform Dipozitiilor in vigoare, respectiv Dispozitia IGPR-DMRU nr.II960/2004 (aceasta nu prevede efectuarea de verificari si la DGA, deoarece nu era infintat la acea data).
De asemena, pentru aceste activitati, structurile DGA au un spor de 30 %, deci finalitate este in NUP-uri, etc.
In concluzie, cred ca se impune sa propunem modificari legislative, asa cum am mentionat si in punctul de vedere dar si propuneri pentru modificarea urgenta a unor ordine MIRA, care sa specifice:
- conditiile inregistrarilor convorbirilor personale, de serviciu, familiale, sau ambientale;
- autorizarea folosirii unor mijloace tehnice in intimitatea functionarului/politistului;
- acceptarea libera,expresa,clara, neechivoca a limitarilor libertatilor fundamentale ale omului
- modul de efectuare/realizare a unui flagrant
Totodata se impune informarea conducerii unitatilor, din care face parte politistul, asa cum este stipulat in metodologie deoarece pentru efectuarea testelor de integritate a fost abilitata exclusiv Directia Generala Anticoruptie de a le organiza si executa, independent sau in cooperare cu conducerea structurilor din MIRA.
Referitor la asemenea comportari nedemne ale politistilor si care comit chiar acte de coruptie nu sunt nici eu de acord, dar nu sunt de accord nici cu abuzuri, ori incalcari ale drepturilor fundamentale ale omului , in special la încălcarea articolului 8 din Convenţia europeană, respective a dreptului la respectarea vieţii private şi de familie datorate interceptării convorbirilor telefonice.

CONCLUZIE:
Formularea din Statutul Politistului este o simpla baza de plecare pentru o reglementare europeana, constitutionala, judiciara privind testarea fidelitatii si integritatii profesionale a politistilor.Prezenta formulare generica este nu numai inutilizabila, dar impiedica finalitatea, ratiune vointei legiuitorului, atat timp cat acordul restrangerii acestei libertati este fortat chiar de lege, nu este liber exprimat, daca lege conditioneaya insasi numirea in functie.
Totodata, aceasta, dintr-o masura de protectie a politistului se poate transforma intr-o capcana ilicita. Serviciul puplic, deci institutia politiei iese slabita, vulnerabila la santaj, chiar politic, etc
Propun de LEGE FERENDA, cuprinderea in noul STATUT sa se cuprinda:
- conditiile inregistrarilor convorbirilor personale, de serviciu, familiale, sau ambientale;
- autorizarea folosirii unor mijloace tehnice in intimitatea functionarului/politistului;
- acceptarea libera,expresa,clara, neechivoca a limitarilor libertatilor fundamentale ale omului;

Niciun comentariu: